<
< Daca am fi copii am spune ca vine luna iunie,‘’luna cireselor’’ si am ‘’zumzai’’ extaziati de gustul bun al fructului.Dar anii trec,iar luna cireselor devine luna iluziilor si a despartirilor.Samburii se desfac,iar din ei cade lacrima. La sfarsitul liceului mai toti suntem indragostiti(adolescentii). Iubim perspectiva in care nu mai suntem datori sa cerem voie cuiva pentru ceea ce avem de gand sa facem. In paralel,planurile profesionale sunt fabuloase……elevii cu totii vor ajunge ceea ce viseaza…Se vor casatori cu omul cel mai potrivit….vor fi niste invingatori…. La intalnirea de final isi vor ura cate-n luna si-n stele,si vor jura,din nou,ca se vor intalni des si vor povesti si vor fi prieteni toata viata…. Anii trec si visele framantate cu ani in urma isi vor atenua stralucirea.Unii se vor casatorii din timpul facultatii,multi vor deveni parinti si vor renunta la postul de conducere pe care il visau,iar altii vor divorta inainte de a gusta fericirea casniciei. Ne vom intreba cu o trista retorica ,unde este marea iubire si ce s-a ales de visele de pana mai ieri… La intervale masurate sau nemasurate..oamenii se despart.Vine o vreme cand ii privesti melancolic pe cei cu care ai impartit o banca de scoala sau un amfiteatru,un timp care parea sa nu se mai sfarseasca. .In cel mai bun caz,cei care se despart dupa diferite etape de scoala se mai revad la intalnirile de promotie,iar atunci vin doar o parte.Intotdeauna, cei care se vor considera infranti vor evita sa apara la aceste reintalniri.Probabil avem o gena a iluziei foarte echilibrata,altfel nu inteleg cum putem face fata emotional atator nostalgii si dezamagiri.Cum i-am putea noi rezista lunii iunie fara visul ca-i vom revedea la tot pasul pe cei pe care ii strangem in brate in momentul de ramas bun??..... Generatie dupa generatie,tinerii realizeaza,la un moment dat,ca se raspandesc in cele patru colturi ale lumii si ale inimii.Ca nimic nu mai e cum a fost,Ca distanta vindeca si ucide in egala masura,ca maturii din noi nu-i mai inteleg pe copiii care am fost. Probabil ca luna iunie este intr-adevar luna cireselor.Dar ce gust bun au ciresele in copilarie, si ce amarui devin ele peste ani,cand samburii sunt tot mai ostili…>> …………Cam asa se intampla in general…dar eu vreau sa fii ‘’exceptia care intareste regula’’ SA FII UN INVINGATOR!! …Iar daca uneori vei mai cadea sa te ridici cu multa energie si incredere in tine..sa incerci sa privesti firul de ghiocel ce invinge orice oprelisti pentru a iesi la lumina,un fir de iarba care, desi strivit… se indreapta pentru a creste frumos,cu orice chip, un boboc de floare ce se deschide pentru a-ti arata frumusetea si puritatea.Priveste o raza de soare! Invata de la natura! Si de fiecare data vei intelege cata frumusete exista in jurul tau si cat efort face ea pentru a-ti sari in ochi si a te bucura! Si vei intelege ca trebuie sa vezi frumusetea din jurul tau,dar mai ales FRUMUSETEA DINAUNTRUL TAU!! Si atunci vei gasi frumusete in tot ceea ce faci! ……..Iti doresc sa simti gustul cireselor si la 30…si la 50…si la 150 de ani!!!